Rândunelele , considerate vestitori ai primăverii, sunt păsări mici, cu spate şi aripi negre, cu reflexe albăstrui, guşă ruginie şi abdomen alb. În zbor, par în totalitate negre, dar pot fi recunoscute cu uşurinţă datorită cozii bifurcate (în formă de furculiţă) şi lungi. Rândunicile ciripesc şi sporovăiesc între ele când stau pe fire sau pe acoperişuri.

Rândunica face 3 până la 6 ouă, din care ies puii. Aceștia sunt hrăniți apoi cu insecte, uneori chiar cu câte o libelulă mai mare decât ei! S-a calculat că pentru hrănirea tuturor puilor, o rândunică ajunge să facă nu mai puțin de 400 de zboruri pe zi. După ce puii au crescut, ei nu mai sunt hrăniți de părinți, pentru a-i determina să iasă din cuib și să învețe astfel să zboare. Rândunicile tinere sunt puţin mai mici şi au cozile mai scurte decât părinţii lor.

Cu ce se hrănesc? Rândunelele prind insecte în zbor, mai rar de pe sol sau de pe supafaţa apei. Micuța pasăre prinde insectele din zbor (uneori poate zbura cu viteză foarte mare, schimbându-și brusc direcția în aer). Ea poate atinge o vârstă de până la 8-10 ani, iar viteza cu care zboară ajunge la 160 de km/ora. Este o vânătoare neîntrecută, dar are nevoie de spații largi, deschise, pentru aceste performanțe.

Cuibul rândunicilor este, de obicei, ascuns într-o clădire, sub un pod sau sub o streaşină, are forma unui sfert de sferă (bilă). Este construit din noroi sau lut amestecat cu salivă, fire de iarbă sau paie. Este lipit de un perete, de o grindă sau de o cornişă. Este întotdeauna deschis la vârf. Este căptușit cu paie și puf, pentru a fi cât mai confortabil. Au fost întâlnite cuiburi de rândunică în cele mai ciudate locuri : într-o cabină de tractor abandonat, în lămpi agățate în tavanul grajdurilor.

În 1978, în Franța, s-a descoperit un cuib de rândunică construit în gura unui bidon de lapte, agățat de un cui deasupra solului. În alt caz, rândunelele și-au construit cuibul sub streașina unui vagon de tren care parcurgea zilnic un traseu de 3 km!

După cum se vede, acestor păsări nu le lipsește niciodată inventivitatea!

Rândunicile din Europa îşi petrec iarna în Africa de vest, din zona ecuatorială şi până la extremitatea sudică a continentului. Rândunica străbate distanțe imense: din Europa traversează în zbor Marea Mediterană, pentru a ajunge în nordul Africii. Își continuă zborul către sud, traversând deșertul Sahara pentru a ajunge în final în regiunea unde iernează și unde, evident, este cald și se găsește hrană din belșug. Aceste păsări parcurg distanțe de până la 10000 de km.

În luna aprilie, primele rândunele se întorc în Europa. Bine ați revenit acasă!